Moara cu noroc - Ioan Slavici (LIVRARE 15 ZILE)

Moara cu noroc - Ioan Slavici, editura Pescarus: Ioan Slavici a fost scriitor, jurnalist si pedagog, membru corespondent al Academiei Romane. 
Provenind dintr-o familie de tarani ardeleni, remarcabila opera literara a lui loan Slavici este influentata de viata satului ardelenesc. 
Scriitorul, desi nu detinea o cultura vasta, a fost considerat de criticul George Calinescu un instrument excelent de observatie al mediului rural, oferind in nuvelele din popor si in studiile sale o fresca a moravurilor, a comportamentului oamenilor, in functie de nivelul lor social, in cele mai mici detalii ale tinutei, portului popular, vorbirii si gesturilor. 
Slavici crede ca spiritualitatea omeneasca nu are nimic metafizic in sine, ca „omul e rezultatul organic al vietii sociale" si ca arta e o activitate umana rationalizabila, desi nu reductibila la ratiune. 
Scriitorul se desparte hotarat de gandirea social-filosofica si artistica a epocii anterioare, de cliseele romantismului, fiind in multe privinte un precursor al ideilor literare de mai tarziu. 

Opera lui Slavici este remarcabila; ea nu idealizeaza si nu trateaza cazuri de izolare. Oamenii sunt darzi, lacomi, intreprinzatori, intriganti, cu parti bune si cu parti rele, asa cum trebuie sa fie o lume comuna. Daca ar fi avut mai multa capacitate de lucru, Slavici ar fi putut da o comedie umana a satului, dar ne-a tasat si una din cele mai autentice si mai profunde opere memorialistice. 

Prin nuvelele si romanele sale, Slavici este, alaturi de ceilalti clasici, scriitorul care a avut o contributie decisiva la asezare literaturii noastre pe fagasul modernitatii, a fost un intemeletor al realismului nostru modern, asa incat va ramane un punct de reper nu numai pentru romanul social, ci si pentru cel psihologic. 

Despre Autor

Ioan Slavici, scriitor, jurnalist şi pedagog român, este autorul binecunoscutelor nuvele Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii şi Pădureanca şi al romanului Mara.

Ioan Slavici (1848‑1925) rămâne în istoria literaturii române şi în inimile cititorilor nu doar ca nuvelist de prim rang sau ca autor al romanului Mara, ci şi pentru poveştile, basmele, anecdotele culese din gura poporului. Slavici s‑a arătat interesat de culegerea textelor foclorice încă de la o vârstă fragedă. În 1869 îl cunoaşte la Viena pe Mihai Eminescu, prin intermediul căruia ajunge în legătură cu societatea Junimea.

De altfel, unul dintre primele texte pe care le publică este un basm, Zâna Zorilor, apărut în numărul din iunie 1872 al revistei Convorbiri literare. Au urmat apoi alte poveşti îndrăgite precum Floriţa din codru, Ileana cea şireată, Limir‑împărat ş.a. La Sibiu, în 1886, vede lumina tiparului bine‑cunoscutul volum Păcală în satul lui.