Cimitirul din Praga (LIVRARE 15 ZILE)

Cimitirul din Praga are in centru aventurile misteriosului Simonini, un personaj ciudat, cu lacune de memorie si dubla personalitate.

Nu se stie exact cu ce anume se ocupa – cel mai probabil, cu falsificarea de scrisori si acte oficiale, din moment ce guvernantii, politia si serviciile secrete din multe tari sint interesate de munca lui si vor sa-l angajeze. In documentele sale revine obsesiv celebrul cimitir evreiesc din Praga, cu lespezile sale suprapuse si cu ceasul ale carui limbi se invirt in sens contrar celui obisnuit.

Recenzie

Umberto Eco este unul dintre cei mai importanţi semioticieni ai secolului XX. Cu numeroase studii în semiotică, estetică şi teoria literaturii, avea să fie cunoscut şi respectat de specialişti. Dar, în 1980, semio-v ticianul Eco publică romanul Numele trandafirului. Cu toate componentele romanului de succes. Mister, crime şi o poveste ca în romanele lui Agatha Christie. A fost un succes internaţional. Continuă să-şi publice opera teoretică. Dar, din când în când, îşi aduce aminte şi de cititorii cei mulţi. Mai publică romanele Pendulul lui Foucault, Insula din ziua de ieri, Baudolino. Şi, în 2010: Cimitirul din Praga.

„Cel ce trebuie să falsifice documentele trebuie să se documenteze totdeauna", spune Simonini, naratorul romanului. Astfel, istoria pe care a văzut-o şi trăit-o Simonini este alta decât cea pe care o ştim astăzi din manualele de istorie.

Simonini, născut dintr-un tată carbonar şi crescut de un bunic cu pretenţii aristocratice, catolic şi patriarhal, va fi sortit unei vieţi monotone şi sărace. Dar ambiţiile lui Simonini şi pretenţiile lui erau altele. A devenit un bun falsificator de documente. Lucru deprins de la notarul la care îşi făcea ucenicia. Falsificând, a devenit şantajabil. Aşa a ajuns în iureşul istoriei.

A debarcat în Sicilia. împreună cu Garibaldi. Este martorul ancorării corăbiei Emma, cu Alexandre Dumas la cârmă, care aducea ajutoare trupelor lui Garibaldi din Sicilia.

Emigrează la Paris. Lucrează pentru serviciile secrete franceze. Este martorul înfrângerii franceze în războiul franco-prusac de la 1870. Vede Comuna din Paris. în tot acest spectacol istoric, el creează documente false, care vor fi publicate în Rusia. în 1905. Ele au intrat în istorie cu numele Protocoalele bătrânilor înţelepţi din Sion. Şi erau semnate de Serghei Nilus.

După aia a fost o altă istorie. Dar la ea n-a participat căpitanul Simonini. Care nici nu ştim dacă a fost sau n-a fost.

-- Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”

Despre Autor

Umberto Eco (n. 1932) este, in anii ’60, unul dintre reprezentantii de frunte ai avangardei culturale italiene. A pre­dat la cele mai faimoase universitati din lume, devenind Doctor Honoris Causa a peste cincizeci dintre ele.

A scris romane devenite in scurt timp celebre, studii de semiotica, estetica si teorie literara si numeroase articole cu teme dintre cele mai diverse.

Din opera sa, la Editura Polirom au aparut In ce cred cei care nu cred (in colaborare cu Carlo Maria Martini), In cautarea limbii perfecte, Misterioasa flacara a reginei Loana, Trei povestiri, Pendulul lui Foucault, Cum se face o teza de licenta, Limitele interpretarii, Apocaliptici si integrati. Comunicatii de masa si teorii ale culturii de masa, A spune cam acelasi lucru. Experiente de traducere, Insula din ziua de ieri, De la arbore spre labirint. Studii istorice despre semn si interpretare, Kant si ornitorincul, Cum ne construim dusmanul, Confesiunile unui tinar romancier si Cimitirul din Praga.