Cavalerii Teutoni vol 2 [eBook]

"Cavalerii teutoni" este o opera frumoasa, inteleapta si nobila.(Lech Ludorowski)

Batalia de la Grünwald, una din cele mai mari batalii ale istoriei, este pregatita cu rabdare si constiinciozitate, relatiile dintre polonezi si lituanieni, pe de o parte, si cavalerii Ordinului teuton, pe de alta, evoluand inexorabil spre o solutie sangeroasa.

Infrangerea cavalerilor teutoni in lupta de la Grünwald in 1410, una dintre cele mai mari batalii ale Evului Mediu, intruneste, in sfera finalitatii imediate, lectia unui simbol plin de invataminte care prevesteste insuccesul oricarei politici de deznationalizare a poporului polonez, indiferent de argumentele si mijloacele intrebuintate.

Henryk Sienkiewicz, unul dintre cei mai prolifici scriitori polonezi, a primit in anul 1905 Premiul Nobel pentru romanul Quo Vadis, opera inspirata de persecutiile crestinilor in timpul imparatului Nero. Alte opere de referinta sunt Cavalerii teutoni, Prin foc si sabie, Potopul si Pan Wolodyjowski, carti ce evoca, într-o viziune romantica, Polonia evului mediu si eroismul acelor vremuri.

Recenzie

”Cavalerii teutoni” rămâne pentru mine un reper foarte coerent pentru ceea ce înseamnă romanul istoric în adevărata sa complexitate. Spun asta nu doar pentru că are un fir narativ firesc,m cu suişuri şi coborâşuri, cu „succesuri” şi „eşece”, ca să citez o clasică presidenţială în viaţă la Bruxelles.
În romanul istoric nimic nu e întâmplător; acţiunea e cauzală şi nici o faptă nu rămâne fără urmare: un ostatic fără nume evadează, dar stârneşte furia unei armate; un tânăr aduce jignire unui teuton, şi îşi semnează condamnarea la moarte.

Romanul istoric este din cauza asta foarte dinamic, şi de cele mai multe ori exprimă frustrarea autorului în contextul social politic în care scrie. E drept că acest gen de „paralelă significativă” e destinată numai criticilor de specialitate, dar merită să observăm că acum, în contemporaneitate, literatura fuge de realitate, nu o transformă verosimil. Gândiţi-vă că Sienkiewicz scrie acest roman după o perioadă în care coloniştii germani veneau valuri-valuri să ocupe Poznan-ul: scopul povestirii este de a păstra integritatea morală a unei naţiuni cotropite.

Şi aici se remarcă empatia autorului cu cei învinşi, o empatie creştină întâlnită şi în „Quo vadis”. În „Cavalerii teutoni” scena în care Jurand îl iartă pe Siegfried este de o emoţie cutremurătoare. Dacă în „Quo vadis” protagonistul învaţă iertarea creştină indirect, prin pildele pe care alţii i le povestesc, Jurand se creştinează ca urmare a destinului care îl loveşte: înainte ca Siegfried să-i scoată ochii, să-i taie limba şi mâna, el era un călău al teutonilor. Când puterea fizică îl părăseşte, resemnarea creştină este singura şansă de mântuire; nu mai poate fi superior răului decât prin iertare. -- http://reviziadecarte.wordpress.com

Despre Autor

Henryk Sienkiewicz (n. 5 mai 1846 Wola Okrzejska, Polonia - d. 15 noiembrie, 1916 Vevey, Elveția) a fost un romancier și nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905. A studiat medicină, drept și filologie. La un moment dat, a încercat să se stabilească în California, unde, împreună cu niște prieteni, înființase o fermă. În ciuda entuziasmului inițial, a abandonat repede acest proiect, dezamăgit de ceea ce oferea America. Cu prilejul unei călătorii spre estul Europei, poposeşte şi în București, în anul 1866.

Popularitatea de care se bucura în special datorită romanului Quo Vadis îl aduce pe Sienkiewicz în atenția Academiei Suedeze care avea să îi acorde Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1905. - Wikipedia