De Veghe în Lanul de Secară (LIVRARE 30 ZILE)

Ce poate fi uimitor pentru tinerii care o citesc acum, la 16 ani, şi ai căror părinţi s-au născut, probabil, în aceeaşi perioadă că şi romanul, e că trec prin aceleaşi episoade, angoase şi mirări precum Holden Caulfield. Doar că el nu folosea atât de des cuvântul „cool” şi nu naviga pe Internet. Iar când simţea nevoia s-o sune pe fata de care era îndrăgostit, ori renunţa, pentru că nu avea chef, ori intra în prima cabină de telefon. Problemele lui rămân însă, şi chiar şi modul în care sunt rezolvate: prin revolta, prin negare sau, uneori, prin ignorarea lor.

Există voci care se întreabă de ce totuşi a avut romanul un succes atât de uimitor, în toată lumea şi, deja, de atâţia ani. În fond, nu e singura carte care-şi păstrează prospeţimea cu trecerea timpului. E vorba despre altceva, un ceva despre care s-au scris zeci de mii de pagini. Ceva imposibil de sintetizat într-o scurtă prezentare. Poate, pur şi simplu, e o carte foarte-foarte bună. Atât. Alăturaţi-vă milioanelor de tineri care au citit-o şi veţi înţelege.

Bestseller Internațional

Romanul publicat în 1951 i-a adus autorului un renume universal. Scris la persoana I, din perspectiva unui puşti de 17 ani, „De veghe în lanul de secară” a devenit emblematic pentru toţi adolescenţii revoltaţi de ipocrizia lumii adulţilor.

Jonathan Yardley de la Washington Post a scris într-un articol din 2004 că ”De veghe în lanul de secară” se vinde în circa 250 de mii de copii anual, iar numărul total de cărți vândute în întreaga lume ar putea depăși 10 milioane de exemplare.

Cartea a fost adăugată în lucrarea "1001 de Cărți de Citit Într-o Viață", coord. Peter Boxall

Recenzie Bestseller.md

Povestea „De veghe în lanul de secară” de J.D. Salinger redă întâmplările trăite de Holden în cele două zile pe care decide să le petreacă hoinărind înainte de a ajunge acasă în vacanţa de Crăciun şi de a le da părinţilor vestea unui nou insucces şcolar. Holden a picat la toate disciplinele înafară de literature engleză, fiindcă este un prieten fidel al cărţilor, are şi un frate scriitor la Hollywood.

Din cărţi protagonistul povestirii „De veghe în lanul de secară” de J.D. Salinger încercă să găsească răspunsuri la întrebările pe care le are. Totodată, din cărţi învață - „Mereu spun «Încântat de cunoştinţă» unor persoane pe care nu sunt deloc bucuros să le cunosc. Dar dacă vrei să supravieţuieşti, trebuie, totuşi, să spui lucrurile astea".

New York este oraşul care găzduieşte o mare parte din acţiunea romanului. Holden, un tânăr pierdut în gândurile sale, decide să descopere New York-ul de noapte purtând dialoguri cu persoane diferite pe care nu le cunoşte. Descrierile oraşului înainte de Crăciun sunt unice şi originale, la fel ca şi traseul spre maturizare a lui Holden.

Citind ai impresia că adolescentul uneori refuză realitatea şi multe din deciziile pe care le ia sunt nejustificate, alteori ai impresia că Holden îţi este un frate mai mare şi-ţi dă sfaturi utile despre viaţă - „Printre alte lucruri, o să îţi dai seama că nu eşti prima persoană care a fost vreodată nesigură sau speriată de comportamentul uman. Nu eşti sub nicio formă singurul care trece prin acele situaţii. O mulţime de oameni au fost în egală măsură tulburaţi din punct de vedere moral şi spiritual cum eşti tu acum. Din fericire, unii deţin recorduri ale acestor stări".

Impresioneză foarte mult limbajul şi modul de relatare a evenimentelor, naraţiunea este la persoana I, şi e narată chiar de Holden. Recomand cu drag cartea, fiindcă merită din plin citită, deşi finalul puţin dezamăgește, deoarece ai impresia că povestea nu s-a terminat şi ai vrea să ai posibilitatea să-l suni pe autor şi să-l întrebi care-i sfârşitul adevărat, dar după cum spune şi Holden, asta nu se întâmplă prea des.

-- Recenzie de Cristian Plop, Editor Web la Bestseller.md. Proiect realizat în parteneriat cu Stiripozitive.eu

Recenzii

"Părțile mele preferate, de fiecare dată când citesc cartea sau din carte,  sunt cele în care Holden Caulfield își aduce aminte de sora sa, Phoebe, sau cele în care se întâlnește cu ea. Total dezinteresat de viața lui, de ceilalți, el o iubește cel mai mult pe surioara sa mai mică și aceasta îi răspunde cu cea mai pură afecțiune, ba chiar își dorește într-un fel să fie ca el." -- Val Ceau,  http://semnebune.ro

”De veghe în lanul de secară este uluitoarea falsa autobiografie a unui adolescent american rebel, Holder Caulfied, şi a întâlnirii sale cu lumea „prefăcută". Străbătut de nelinişti apocaliptice („Mă bucur că au inventai bomba atomică. Dacă va fi un nou război, o să mă aşez dracului cu fundul pe ea."), romanul este un studiu extraordinar al durerii refuzate sau imposibile, mai ales al doliului lui Holden după Allie, fratele mai mic mort. întrebat o dată „care a fost cel mai mare poet al războiului, Rupert Brooke sau Emily Dickinson", Allie a răspuns că Dickinson.

Această carte este un fel de poem de război, dus de Holden împotriva „falselor" valori adulte (bogaţii, clasa mijlocie, albii, patriarhii, SUA), dar şi contra lui însuşi, căci ridiculizându-i strălucit pe cei din jurul său, Holden se face, inevitabil, de râs.

Ilar şi neliniştitor, satiric şi alteori ciudat de profund, romanul este scris într-un stil înşelător de simplu şi colocvial: „Ce mă dă gata e o carte pe care, după ce o termini, îţi doreşti ca ăla de a scris-o să fie prietenul tăi. ăl mai bun şi să poţi să-l suni oricând ai chef". 0 definiţie exactă a cărţilor obligatoriu de citit într-o viaţă. Dar cât de „fals" este acest telefon? Vocea lui Salinger este enigmatic ascunsă sub cea a lui Holden. Simţim fascinaţia intimităţii cu autorul, de parcă cineva ni se adresează direct, dar trăim totodată acut sentimentul că romanul este de fapt destinat unui singur cititor, fratele mort.

-- ”1001 de Cărți de Citit Într-o Viață", coord. Peter Boxall

Plusuri: Lectură uşoară, lejeră, limbaj colocvial comic prin antiteză cu cerinţele anilor '50.

Minusuri: Subiectivitate exagerată ce nu permite creioarea, poate, cu acurateţe, a faptelor.

Recomandari: Oricărui adolescent neînţeles.

Bianca Teodorescu, www.bookblog.ro

Despre Autor

Jerome David Salinger  nascut pe 1 ianuarie 1919, la New York, Jerome David Salinger a inceput sa scrie in adolescenta. In 1940, a publicat nuvela The Young Ones, in revista americana Story, iar in 1942 s-a inrolat in armata, participind ulterior la Debarcarea din Normandia, o experienta care l-a marcat profund. Revenit in Statele Unite, Salinger publica, in 1948, in revista The New Yorker, nuvela O zi perfecta pentru pestii banana/ A perfect day for bananafish, in care-i prezinta cititorilor, pentru prima data, pe membrii familiei Glass, care vor aparea ulterior in mai multe dintre operele sale.

Considerat unul dintre cei mai influenti scriitori americani, un clasic al literaturii secolului XX, J D. Salinger si-a cistigat treptat o faima paralela prin decizia de a se retrage initial din realitatea editoriala si apoi definitiv din viata publica. Nu a mai publicat nimic din anul 1965 si nu a acordat nici un interviu presei in ultimii 28 de ani. Viata scriitorului american a devenit un mister de la decizia sa de a se refugia in Cornish, New Hampshire.